Cum prevenim excesele alimentare la masa de Paște

Paștele este o sărbătoare pentru suflet ce se petrece împreună cu cei dragi. Însă, de cele mai multe ori, această sărbătoare sfântă este asociată cu mese încărcate de bucate gustoase, dulciuri și alcool (că doar e sângele lui Hristos). Tulburările digestive sunt urmări de așteptat după astfel de sărbători, de aceea am pregătit câteva reguli simple de urmat pentru a vă putea bucura din plin de sărbătoare, dar fără a face excese alimentare.

Reintrodu treptat în alimentație alimentele de origine animală

În euforia sărbătorii, nu trebuie totuşi să ne aruncăm peste toate felurile de mâncare servite la masă, mai ales după o perioadă lungă sau mai scurtă de post, prin care am trecut majoritatea dintre noi. Astfel este foarte important ca trecerea de la regimul de post la cel obișnuit să se facă lent cu introducerea treptată în alimentație a alimentelor de origine animală ce sunt foarte dense caloric și necesită ”un foc digestiv” puternic. Recomandabil ar fi ca să începeți cu reintroducerea în alimentație a lactatelor fermentate, apoi treptat să se adauge ouăle și doar după 2-3 zile să se revină la produsele din carne. Dacă e să analizăm felul real al oamenilor de a ”ieși din post” acesta seamănă mai mult cu a da buzna peste toate categoriile de alimente interzise pe perioada postului, lucru care nu e deloc de dorit.

Alimentele care nu lipsesc de pe masa de Paște și cum să le consumăm corect:

Ouăle trebuie consumate în cantităţi limitate, nu mai mult de două pe zi. Foarte important este și faptul că la vopsirea acestora să se folosească coloranți care nu conțin metale grele, în ultimul timp vorbindu-se tot mai des despre efectul iritant pentru sistemul nervos. Puteți folosi metode naturale de vopsire a ouălelor cu suc de varză roșie, sfeclă roșie, coji de ceapă și chiar cafea. Fiți atenți la cât de proaspete sunt ouăle pe care le vopsiți și cât timp le veți păstra după aceasta. Un ou crud are termenul de valabilitate în jur de 28 zile, pe când unul deja fiert – doar câteva zile. Așa că obiceiul de a vopsi ouăle de Joia Mare nu este unul tocmai sănătos. Ideal ar fi ca ouăle roșii să se consume cât mai aproape de momentul când au fost gătite.

Carnea de miel este un tip de carne sănătoasă, nefiind grasă, dar necesită să fie consumată în porţii rezonabile, cu o bogată garnitură de legume. Nu se va găti cu sosuri grase și nu se va asocia cu orez, cartofi. Puteţi înlocui carnea de miel cu iepure, ied, peşte şi/sau pui, care sunt mai uşor digerabile. Alimentele (carnea şi chiar legumele) să fie gătite, de preferinţă, la cuptor sau grătar, evitând prăjeala în grăsime (untură, ulei, etc.).

Cozonacul (în special cel pregătit de casă) este un aliment sănătos nefiind periculos pentru siluetă dacă este consumat ca gustare între mesele principale. Recomandabil este să nu îl serviți imediat după masa principală. Varianta de cozonac cu brânză dulce se consideră un desert sănătos și benefic pentru sănătate, deci nu ezita să te bucuri de o felie.

Dulciurile aduc un aport considerabil de calorii, de aceea trebuie consumate în cantităţi foarte reduse. Nevoia de dulce care apare după masă are ca cauză consumul de alimente dense caloric și greu digerabile ceea ce duce la scăderea glicemiei în sânge. Ca să nu ajungem în cercul vicios al poftelor de dulce, ar fi bine să consumăm alimente legere după care ne vom scula de la masă ușori și fără acea stare de letargie. De asemenea, zahărul predispune la fermentație atunci când este consumat după un fel principal de mâncare.

Alcoolul ar trebui să fie consumat cu moderație, deoarece în perioada când acesta este metabolizat de către ficat, se va pune ”pe pauză” arderea grăsimilor. Ficatul nu va putea prelucra paralel cu produsele alimentare dense caloric și o cantitate mare de alcool – lucru ce va duce la tulburări digestive și depunere de grăsime. Se recomandă, aşadar, un consum responsabil, moderat, preferabil să se consume un vin roșu sec în proporții de 100g pentru femei și 150g pentru bărbați.

Salata este obligatorie pe masa de Paști, iar aceasta ar trebui să fie o combinație de frunze verzi (spanac, salată verde, rucolla, valeriană) și legume crude. O salată ce are ca ingrediente carne, ouă, cașcaval, arahide, pesmeți, maioneză și ceva legume se poate considera o masă întreagă, ajungând să aibă o încărcătură calorică de 500 cal/100g. De asemenea, se recomandă a se evita folosirea maionezei, deoarece concentrația mare de grăsimi a acesteia va duce la încetinirea digestiei și la suprasolocitarea organelor digestive. Fapt care de cele mai dese ori se finisează cu indigestii.

Maioneza poate fi înlocuită cu succes de sosuri gătite acasă din 2 linguri ulei de măsline, suc de lămâie, condimente după plac care vom îmbogăți mâncarea cu arome, dar vor fi un ajutor pentru digestie. Dacă totuși consideri că ai nevoie să folosești maioneza, îți recomand să o pregătești acasă dintr-un ou crud dat la blender cu ulei de măsline, suc de lămâie, puțin muștar sau un cățel de usturoi, sare și condimente după bunul plac. Astfel vei evita consumul maionezei pline de conservanți, stabilizatori și alte substanțe chimice ce apoi vor avea nevoie de detox pentru a fi mobilizare afară din corpul nostru.

Foarte precauți ar trebui să fie cei cu boli cronice digestive (pancreatită, gastrită, colecistită), căci acestea se pot acutiza după o masă copioasă. Dacă s-a ținut postul ortodox, se va face o trecere treptată la alimentația obișnuită pentru a oferi timp sistemului digestiv să se adapteze la categoriile de alimente ce au fost reintroduse.

Gospodinele ar fi bine să pregătească doar 2-3 feluri de mâncare principală de carne slabă, fără prăjeli și cu abundență de legume gătite sau salate cu frunze verzi pe masă. Dacă tot e să sărbătorim mai multe zile la rând, se pot pregăti felurile de mâncare tradițională, dar pe rând – mielul la prânz, sarmalele la cină. Să se gătească pe porții pentru numărul de persoane ce vor fi la masă astfel ca să rămână cât mai puțină mâncare. Mâncarea rămasă poate fi dăruită persoanelor nevoiașe sau unui vecin cu venituri mai modeste.