Flora intestinală – cea mai neglijată componentă a sănătății noastre

Sistemul nostru digestiv este colonizat de bacterii chiar la scurt timp după naştere şi cunoaşte modificări pe măsură ce ne maturizăm. Atunci când tranzitul intestinal prezintă deficienţe, apar boli digestive şi fluctuaţii în greutate. Din acest motiv este important să conștientizăm rolul florei intestinale în menținerea sănătății pentru a obține motivația necesară de a reface în permanență microbiomul din intestinul nostru.

Importanța bacteriilor benefice pentru menținerea sănătății

Bacteriile benefice din intestin au următoarele funcții:

  • distrugerea toxinelor nocive organismului,
  • procesul de digestie,
  • absorbţia nutrienţilor vitali,
  • sintetizarea vitaminelor,
  • producerea de serotonină,
  • crearea unui pH optim al colonului prin asimilarea calciului şi a vitaminei D.

Flora din intestin este alcătuită din bacterii patogene și benefice

Raportul dintre flora intestinală benefică și cea patogenă ar trebui să fie de 80% la 20%, în realitatea acest raport este inversat. Aceasta se datorează alimentației nesănătoase și a faptului că consumăm preponderent alimente ce ne distrug flora intestinală. Cercetătorii din Londra au constatat că mâncarea fast-food conține ingrediente foarte procesate, toxice pentru bacteriile bune. De altfel, la câteva zile după ce începi să consumi astfel de alimente, apare și dezechilibrul florei intestinale. Zahărul este unul dintre cei mai mari dușmani ai bacteriilor benefice din colon.

Flora intestinală asigură asimilarea nutrienților

Dieta zilnică şi obiceiurile alimentare constituie factori importanţi în imunizarea organismului, deoarece tractul digestiv este responsabil de funcţiile de asimiliare şi procesare a vitaminelor şi mineralelor necesare corpului. Bacteriile benefice din intestin asigură integritatea mucoasei intestinale care va asimila nutrienții din hrana ingerată. O preponderență a florei intestinale patogene va avea ca efect distrugerea peretelui intestinal, ceea ce înseamnă că anumite particule vor ajunge în sânge și vor provoca intoleranțe și inflamații. Persoanele ce au intoleranță la gluten prezintă și o floră intestinală precară.

Anumite vitamine sunt produse chiar în intestin

Flora intestinală produce cea mai mare parte din vitamina B12 asimilată de organism, inclusiv vitamina K ce este foarte importantă pentru asimilarea mineralelor. Din această cauză, orice dezechilibru al florei duce la un risc crescut de a face colită sau de a suferi de sindromul colonului iritabil. Aceste două afecțiuni nu sunt atât de inofensive precum ai crede, pentru că pot duce chiar la cancer colorectal.

Imunitatea noastră depinde în raport de 70% de echilibrul florei intestinale

Prin urmare, putem spune că flora intestinală, prin intermediul bacteriilor existente la nivelul tractului digestiv, contribuie în mod esenţial la imunizarea organismului dar oferă şi un scut de protecţie împotriva diferitelor afecţiuni care pot apărea ca urmare a scăderii imunităţii. Este demonstrat deja prin practica medicilor naturiști că prin repopularea intestinului cu probiotice se pot trata răceli și viroze la copii.

Bacteriile intestinale ne dau informația despre mediul înconjurător

Intestinul nostru este locul prin care corpul nostru face cunoștință cu mediul înconjurător, prin alimentele ce le consumăm noi îi transmite informație despre ce anotimp e afară. Astfel tractul digestiv își adaptează secrețiile enzimatice în concordanță cu anotimpul: iarna se vor consuma alimente mai dense caloric ce vor avea nevoie de un foc digestiv mai puternic, iar în timpul verii – digestia noastră va lucra mai leger deoarece va beneficia de enzime și nutrienți ce vin din alimentele de sezon.

Sistem neural enteric sau creierul nostru din intestin

S-a demonstrat științific faptul că între intestinul nostru și creier este o legătură foarte strânsă. Bacteriile din intestin comunică între ele la fel ca și celulele din corpul uman – prin intermediul neurotransmițătorilor și a hormonilor. Astfel prevalența în colon a unei anumite categorii de bacterii va avea ca efect prevalența substanțelor ”de comunicare” dintre ele care vor avea niște efecte și asupra funcționării corpului nostru.

Bacteriile benefice sau ”bacteriile fericirii”

A fost pusă în evidenţă existenţa a aproximativ 30 de neuromediatori identici cu cei din creier. Dintre aceştia se remarcă acetilcolina, adrenalina şi serotonina. Aceasta din urmă joacă un rol extrem de important şi se cunoaşte faptul că 95% din serotonina organismului este produsă în intestin. Dacă la nivelul sistemului nervos central acest neuromediator este implicat în reglarea dispoziţiei, a apetitului şi a somnului, la nivel intestinal ea are rolul de a mobiliza sistemul imunitar şi de a proteja neuronii de efectele primejdioase ale inflamaţiei.

Bacteriile benefice vor produce substanțe ce manifestă rol benefic printre care și serotonina periferică – hormonul fericii. Aceste bacterii au nevoie să fie hrănite corespunzător pentru a produce serotonină, hrana lor preferată sunt carbohidrații naturali.

Factorii care pot deregla flora intestinală:

  • consumul crescut de alimente procesate,
  • lipsa fibrei în alimentație,
  • conținutul crescut de zahăr și produse rafinate,
  • administrarea de antibiotice,
  • folosirea anticoncepționalelor,
  • stresul.

După un tratament de o săptămână cu antibiotice, flora intestinală îşi reface proprietăţile după o perioadă de şase luni.

Alimente ce ne hrănesc flora intestinală benefică

Atunci când apare dezechilibrul, poți face câteva schimbări alimentare care vor ajuta la refacerea lui. În primul rând, consumul de alimente fermentate este foarte important când ai prea multe bacterii rele în intestine. Kefirul, iaurtul sau murăturile conțin bacterii bune, numite probiotice, care refac flora intestinală. Caută întotdeauna iaurturi naturale, care conțin culturi lactice selecționate, pentru a beneficia de proprietățile probioticelor. Iaurturile cu fructe din comerț nu se încadrează în această categorie.

Alimentele bogate în fibre sunt, de asemenea, bune pentru flora intestinală. Semințele de in și de chia, fasolea, merele sau ovăzul ar trebui incluse în dieta zilnică. Fructele și legumele proaspete sunt, de asemenea, o sursă importantă de fibre. Este indicat să le consumi crude, pentru a beneficia de proprietățile lor.

Sper că acest articol te-a motivat să fii mai conștient de ceea ce faci zi de zi și să începi să aduci schimbări în stilul tău de viață pentru a te bucura la maxim de efectele benefice ale florei intestinale pentru sănătatea noastră. Iar dacă vrei să îi dai o mână de ajutor corpului tău, te invit să iei parte din 18 mai la programul DETOX de 14 zile pe parcursul căruia vei învăța cum să faci o detoxifiere a organismului și să refaci echilibrul florei intestinale. Mai multe despre program găsești aici:

Posted by Nutriționist Chișinău Cerevatenco Cristina on Tuesday, May 7, 2019

Te pot ajuta să îți rezolvi problemele de sănătate prin corectarea regimului alimentar și fitoterapie. Mai multe despre mine găsești aici sau poți urmări aparițiile mele în media. Postez periodic articole despre sănătate pe blogul meu, iar dacă vrei să citești postări utile despre alimentația sănătoasă îți recomand să urmărești pagina mea de facebook Nutriționist Chișinău Cerevatenco Cristina